10 mistere încă nedescifrate ale dinozaurilor

 1. Care a fost primul dinozaur?

Cum dovezile fosile găsite până acum dezvăluie doar momente din istoria evoluţiei acestor creaturi, nu întreaga lor poveste, paleontologii încă nu ştiu care ar fi fost primul animal cu care începe spiţa dinozaurilor. Până acum, datele fosile arată că dinozaurii ar fi apărut acum aproximativ 245 de milioane de ani, candidatul cel mai promiţător la titlul de “primul dinozaur” fiind un animal de mărimea unui câine, denumit de specialişti Nyasasaurus. Dar descoperiri viitoare ar putea modifica acest tablou.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

 2. Dinozaurii erau animale “cu sânge cald” sau “cu sânge rece”?

În ciuda multor decenii de cercetări, fiziologia dinozaurilor rămâne, în mare măsură, un mister. Cele mai recente studii indică faptul că aceste animale erau mezoterme, având o fiziologie intermediară între cea a animalelor “cu sânge cald” (cum sunt păsările şi mamiferele de azi) şi cea animalelor zise “cu sânge rece”, precum amfibienii şi reptilele.

 3. Care a fost cel mai mare dinozaur?

E greu de spus, deoarece dovezile fosile pot crea confuzii. Sauropodele titanice au evoluat de mai  multe ori în cursul istoriei dinozaurilor, aşa că există mai mulţi candidaţi, din locuri diferite şi din perioade diferite. Marii dinozari sunt adesea cunoscuţi din fragmente de schelete, aşa că paleontologii extrapolează informaţiile privind mărimea pe baza estimărilor realizate la rude mai mici ale uriaşilor. Iar noile descoperiri pot modifica aceste “clasificări”. Cei mai mari dinozauri cunoscuţi până acum – Supersaurus, Diplodocus, Argentinosaurus, Futalognkosaurus – aveau peste 30 metri lungime.

 4. Cum se reproduceau dinozaurii?

Ceea ce se ştie e că se înmulţeau prin ouă. Dar nu se cunoaşte felul în care se alcătuiau cuplurile; nu se cunoaşte nici măcar anatomia aparatului reproductiv, deoarece aceste părţi ale corpului, alcătuite din ţesuturi moi, nu s-au păstrat. Probabil, dinozaurii aveau o cloacă – o cavitate unde se deschideau intestinul, căile urinare şi cele genitale – aşa cum au reptilele şi păsările de azi. Se poate presupune că masculii ar fi avut un organ intromitent  (cum există şi la unel păsări de azi, de pildă la raţe şi struţi) echivalent cu un penis. Dar nu se ştie cu precizie.

 5. La ce foloseau ciudatele formaţiuni de pe capul dinozaurilor?

Multe specii aveau capul împodobit cu coarne, ţepi, plăci, creste şi alte formaţiuni bizare.
Iniţial considerate ca având rol în apărare sau în reglarea temperaturii, aceste “ornamente” sunt azi socotite de unii specialişti drept structuri cu rol social (semnalizarea apartenenţei la o anumită specie) sau în reproducere –  impresionarea potenţialilor parteneri de împerechere. Dar acestea sunt doar ipoteze.

 6. Dinozaurii vânau în grup?

Deşi în filmele fantastice cu dinozauri, speciile carnivore sunt adesea înf[ţişate ca vânând în “haită”, de fapt nu se ştie dacă prădătorii aveau capacitatea de a-şi coordona acţiunile pentru a urmări şi ataca prada în grup.

 7. Ce dinozauri erau activi noaptea?

Un studiu recent sugerează că nişte formaţiuni osoase din ochii dinozaurilor – numite inele sclerotice – ar oferi informaţii despre structura ochiului şi a pupilei şi că, pe baza acestor informaţii, se poate deduce că unii prădători mai mici, precum Juravenator şi Velociraptor, ar fi fost activi noaptea. Dar alţi cercetători resping concluziile acestui studiu, aşa că nu ştim dacă existau dinozauri nocturni şi care erau aceia.

 8. Cum au învăţat dinozaurii să zboare?

Că au învăţat să zboare, e clar; păsările de azi sunt urmaşele lor. Dar cum au dobândit dinozaurii, în cursul evoluţiei, această uimitoare capacitate? Există mai multe ipoteze, fiecare cu punctele ei tari şi cu părţile ei slabe, dar studiul aerodinamicii zborului la creaturi dispărute, de la care ne-au rămas doar fosile, este dificil, aşa că dezbaterile continuă.

 9. Ce dinozauri erau “blănoşi”?

Studii recente arată că penele erau prezente la mult mai multe specii de dinozauri decât se crezuse iniţial, ba chiar sugerează că majoritatea dinozaurilor aveau pene. La multe specii se poate să fi fost vorba despre pene filamentoase, foarte subţiri, dese, ansamblul lor având aspectul unei blăni (ca la păsările kiwi de azi). Dar nu se ştie dacă acest “puf” era o trăsătură prezentă la strămoşul comun al tuturor grupurilor de dinozauri sau dacă a apărut mai târziu, în repetate rânduri.

10. De ce au pierit atât de multe specii de dinozauri?

Dinozaurii avieni încă mai trăiesc – sub forma celor aproximativ 10.000 de specii de păsări – dar toate celelalte rude ale lor au pierit acum 66 de milioane de ani, într-o catastrofă geologică la scară planetară. Deşi se ştie că în acea perioadă au avut loc fenomene vulcanice violente şi, pe deasupra, şi o ciocnire cu un asteroid – sau chiar doi, după unele ipoteze – mai sunt încă multe de aflat despre felul în care s-au desfăşurat evenimentele care au dus la dispariţia dinozaurilor de pe Pământ.

Sursa: Smithsonian.com